Poezii de 1 Decembrie

Cum s-a Contaminat Intreg Sistemul ?

De propagarea crizei la nivel mondial sunt vinovate in principal asa-numitele vehicule speciale. Este vorba despre operatiuni financiare, devenite curente dupa anul 2000, prin care o institutie de credit isi revinde creantele pe piete specializate. Aceste creante sunt adesea „impachetate“ cu alte valori financiare, fapt ce ii permite institutiei in cauza si sa se refinanteze, si sa-si reduca riscul, care este pasat cumparatorului (de obicei, fonduri speculative sau de investitii). Piata subprime a fost puternic finantata in acest fel, creantele cu risc fiind regrupate in vehicule speciale ad-hoc, transformate in titluri si vandute. Aceste creante au trecut din mana in mana de zeci de ori, asa incat nimeni nu a mai stiut, la un moment dat, la cine sunt ele si cui ii apartine riscul. Incepand cu 2007, criza creditelor subprime a aruncat indoiala asupra tuturor operatiunilor de „impachetare“ de creante, care au devenit suspecte in ochii investitorilor. Acestia au incetat sa le mai cumpere, temandu-se ca ele contin creante cu risc in general si subprime in particular. O a doua curea de transmisie a crizei a fost constituita de fondurile de investitii, care ele insele au cumparat creante „impachetate“.

Oferind randamente mai ridicate decat piata prime, creditele subprime au fost foarte cautate de fondurile de investitii, in incercarea acestora de a-si imbunatati performantele. Astfel de fonduri, la fel ca si bancile, aveau in spate actionari care cereau profit si atunci, in cautarea lui, cei care conduceau fondurile au ales sa riste. Prabusirea valorii a doua fonduri de investitii detinute de banca americana Bear Stearns, a patra ca marime din Statele Unite (intrata apoi in faliment, considerat a fi cel mai mare din istorie), a dat semnalul crizei de incredere. De la anuntul facut de Bear Stearns, la 17 iulie 2007, toate fondurile de investitii au devenit suspecte.

Cum au intrat bancile in acest vartej? Fondurile de investitii apartin sau sunt finantate de banci. Riscul, care pana in acel moment era incredintat pietei, s-a rasfrant asupra bancilor. Astfel, creantele cu risc le-au tras dupa ele, in acest malaxor al neincrederii, si pe cele lipsite de risc. Prima banca europeana care a suportat efectul crizei a fost BNP Paribas, in august 2007, cand trei fonduri aparent fara risc pe care le detinea au ramas fara lichiditati. A fost primul semnal ca bancile refuza sa se mai imprumute intre ele sau, daca o fac, o fac la dobanzi foarte mari. Pe masura ce bancile intrau in dificultate, agentiile de rating le scadeau ratingul, ceea ce a facut ca neincrederea sa devina si mai mare. Bancile care detineau bani lichizi s-au temut sa mai imprumute si astfel s-a ajuns la o criza de lichiditati care a lovit intreaga lume.



Continuare>>


In acest articol:

0 comentarii:

Meniu